sâmbătă, 8 septembrie 2012

NASTEREA MAICII DOMNULUI


Nasterea Maicii Domnului este prima mare sarbatoare din cursul anului bisericesc care a inceput la 1 septembrie. Ea  este praznuita pe data de 8 septembrie. Sfanta Scriptura nu ne relateaza acest eveniment. Insa, scrierile apocrife ofera foarte multe amanunte despre originea si copilaria Fecioarei Maria. Cea mai importanta sursa in acest sens, o reprezinta Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-crestina din sec. al II-lea. Fragmentul referitor la Fecioara Maria a fost scris in jurul anului 140. Desi nu este considerata o scriere canonica, informatiile oferite pot fi considerate veridice, cu rezervele de rigoare.
Parintii Fecioarei Maria - Ioachim si Ana.

Tatal Fecioarei Maria se numea Ioachim si era din semintia lui Iuda. Sotia lui Ioachim se numea Ana si era fiica preotului Matthan. Astfel, tatal Fecioarei Maria era un urmas al regelui David, iar mama, o descendenta din familia preoteasca a lui Aaron, implinindu-se prin aceasta proorocia ca Mesia va avea o dubla descendenta: imparateasca si preoteasca.
Arhanghelul Gavriil aduce vestea cea buna.
Pentru ca nu aveau copii, Ioachim si Ana au inceput sa fie ironizati si batjocoriti de oameni. Lipsa copiilor era considerata un blestem din partea lui Dumnezeu. Si totusi, Ioachim si Ana nu s-au razvratit impotriva lui Dumnezeu, nici nu au renuntat la viata lor virtuoasa, rugandu-se in continuare cu lacrimi si nadajduind in bunatatea lui Dumnezeu. Traditia spune ca in al cincizecilea an al casatoriei lor Marele Preot de la Templu a refuzat in public jertfa lor, numindu-i blestemati.

Intristati, cei doi parinti s-au indreptat spre casa lor din Seforis si au hotarat sa se retraga fiecare pentru post si rugaciune. Ioachim a zis catre sotia sa Ana: "Pe mine nu ma indeamna inima sa mai intru in casa mea, caci noi suntem urgisiti de Dumnezeu. Iata eu ma duc la munte si acolo voi posti si ma voi ruga lui Dumnezeu, doar se va milostivi si ne va da noua un copil". Iar Ana a inceput sa se roage lui Dumnezeu cu durere si cu multe lacrimi, zicand: "Doamne, Atottiitorule, Cela ce numai cu cuvantul ai facut cerul si pamantul si toate cate se vad; Cela ce ai zis fapturilor Tale sa traiasca si sa se inmulteasca; Cela ce ai binecuvantat pe Sarra, femeia lui Avraam si a nascut pe Isaac la batranete si ai daruit Anei fiu, de a nascut pe Samuel proorocul, da-mi si mie roada pantecelui meu si nu lasa sa fiu de ocara intre oameni, ca de voi naste fiu, sau fiica, il voi inchina Tie cu toata inima si-l voi da sa slujeasca in biserica slavei Tale" (I Regi 1, 11).
Ingerul Gavriil se va arata fiecaruia, spunandu-le ca rugaciunea lor nu a fost trecuta cu vederea si ca Dumnezeu le va trimite binecuvantarea Sa. Tot el le-a vestit ca acest prunc se va umple de Duh Sfant din pantecele mamei sale si ca va fi un vas ales lui Dumnezeu. (Luca 1, 4-23).

Praznicul liturgic al Nasterii Maicii Domnului

Sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului exista si la coptii egipteni si la iacobitii sirieni separati de Biserica Ortodoxa dupa Sinodul al patrulea ecumenic. Avand in vedere ca acestia n-au imprumutat mai nimic de la ortodocsi dupa despartirea lor de Biserica Ecumenica, in­seamna ca sarbatoarea respectiva era deja in uz si la ei inainte de aceasta despartire. Deci,  inceputul ei trebuie pus intre Sinodul III ecumenic (431) si Sinodul IV ecumenic (451).
In Apus, sarbatoarea este adoptata in timpul papei Serghie I (687-701). In sec. al VI-lea, Sf. Roman Melodul a compus Condacul si Icosul acestui praznic, iar in sec al VIII-lea, Sf. Ioan Damaschin a alcatuit Canonul ce se canta la slujba Utreniei. Data de 8 septembrie aleasa pentru praznuire reprezinta ziua sfintirii unei biserici dedicate Fecioarei Maria, construita la Ierusalim de catre imparateasa Eudoxia la inceputul sec. al V-lea.




Maica Domnului in Calendarul popular

Sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului marcheaza hotarul astronomic dintre vara si toamna. Batranii spun ca in aceasta zi randunelele pleaca spre zonele calde, insectele incep sa se ascunda in pamant, iar frigul isi face simtita prezenta. De aici si spusa: "O trecut Santamarie, leapada si palarie!" Este vremea in care se desfasoara diferite targuri si iarmaroace. Din aceasta zi se incep unele activitati practice specifice: culegerea unor fructe si plante medicinale, batutul nucilor, recoltarea ogoarelor, culesul viilor, semanatul cerealelor de toamna.
Fecioara Maria este cea mai indragita divinitate feminina a Panteonului romanesc, invocata si astazi de fete pentru grabirea casatoriei, de femei pentru usurarea nasterii, de pagubiti pentru prinderea hotilor, de descanta­toare pentru vindecarea bolilor etc. Ea are trasaturile Nas­catoarei, a Marii Zeite neolitice, invocata in momentele de grea cumpana ale omului. In basme ajuta eroinele sa iasa din impas, dar le pedepseste cu asprime cand ii incalca ordinele, vindeca boli grele, reda vederea fiicei orbite de mama vitrega, inzestreaza fecioara vrednica si ascultatoare si o casatoreste cu fiul de imparat etc. In unele traditii Maica Domnului, adesea identificata cu astrul noptii, Luna, sau cu Pamantul, se roaga de Dumnezeu sa nu prapa­deasca lumea, sa nu izgoneasca vanturile cu avantajele pe care le aduc acestea oamenilor.
AXION LA NASTEREA MAICII DOMNULUI

video

TROPARUL LA NASTEREA MAICII DOMNUI
video



vineri, 7 septembrie 2012

IUBIŢI ROMÂNIA şi FRUMUSEŢILE EI!


"Avem o ţară unde au stăpânit odată
 Vitejii daci, bărbaţi nemuritori.
 Şi unde stau de veacuri laolaltă,
 Izvoare, văi şi munţi cu fruntea-n zări”
“Avem o ţară!” – Radu Demetrescu Gyr
Dacă doriţi să cunoaşteţi ţara natală, să descoperiţi frumuseţile ei, vă propun să pornim împreună într-o minunată călătorie imaginară din Bucovina până la Dunăre, din Crişana până la Marea Neagră, din Ardeal până-n Dobrogea prin Cheile Bicazului sau pe Transfăgărăşan ori Transalpina.
 A fost odată ca niciodată… o ţărişoară numită România, frumoasă şi bogată, cu munţi semeţi împăduriţi, cu râuri cristaline şi lacuri limpezi.
 De aici, din inima Carpaţilor Orientali, unde îşi are izvorul balada populară “Mioriţa” începem călătoria noastră printre frumuseţile neasemuite ale patriei noastre.

Munţii Bistriţei

Masivul Ceahlău
(Este cel mai înalt din M-ţii Bistriţei. Are înfăţişarea unei mari cetăţi.
Cheile Bicazului
(Au fost formate de râul Bicaz. Fac legătura între Transilvania şi Moldova: Lacul Roşu - Bicazul Ardelean.)
Cascada Cailor – Munţii Rodnei 
(cea mai înaltă şi cea mai frumoasă cascadă din România)
Munţii Bucegi
(Sunt printre cei mai vizitaţi munţi din ţară, punând la dispoziţia turiştilor un număr mare de trasee montane de dificultăţi diferite.) 
Crucea Eroilor Neamului
Monument de importanţă istorică şi turistică pe vârful Caraiman (2291 m) din M-ţii Bucegi, construit între anii 1926-1928, pentru a cinsti memoria eroilor români căzuţi în Primul Război Mondial. 

 Canionul şapte scări, Munţii Piatra Mare
Se află pe valea râului Sipoaia, în apropiere de comuna  Dâmbu Morii, Timişu de Jos. Are o lungime de 160 m şi o diferenţă de nivel de 58 m.
Prima treaptă a cascadei, de jos în sus, are o înălţime de     8 m, urmată de alte şase trepte, cea mai mare având peste 35 m înălţime.
În anul 2000 s-au construit şi montat poduri şi scări metalice pe care turiştii pot intra în corpul muntelui, prin tunelul săpat de ape.


Marele Sfinx din Bucegi 
Este un bloc mare de piatră situat pe platoul Bucegi, la o altitudine de 2216 m. (Măsoară 8 m înălţime şi 12 m lăţime. Are aceeaşi înălţime cu Sfinxul Egiptean.)

Transfăgărăşanul – leagă Muntenia cu Transilvania
Construit peste M-ţii Făgăraş, cel mai înalt lanţ muntos din ţara noastră, numit şi “drumul din nori” este situat pe locul al doilea ca altitudine în România.
Transalpina (Drumul Regelui) – Munţii Parâng 
Cea mai înaltă, cea mai veche şi cea mai mai frumoasă şosea din România. 
(Începuturile construcţiei acestui drum datează de pe vremea dacilor, fiind construit de romani în drumul lor spre Sarmizegetusa. În timpul primului război mondial a fost pietruit, apoi reconstruit de către regele Carol al II-lea.)
Este cel mai înalt drum rutier din întregul lanţ al Munţilor Carpaţi.
Rezervaţia geologică Detunata
se aflată în Munţii Metaliferi (M-ţii Apuseni din Ţara Moţilor) şi cuprinde vârfurile Detunata Goală şi Detunata Flocoasă. Se prezintă sub forma unor coloane de bazalt* de culoare cenuşiu-negricioasă, de o uimitoare regulatitate, drepte sau curbate, aşezate unele lângă altele, precum tuburile unei orgi imense. 
Detunata Goală este parţial lipsită de pădure pe când Detunata Flocoasă este acoperită de o pădure deasă de molid. 

Rezervaţia “Grădina Zmeilor” sau “Căpitanul şi soldaţii” 
Se află pe Muntele Meseş din M-ţii Apuseni, pe teritoriul jud. Sălaj, la 70 km de oraşul Cluj-Napoca. Este o rezervaţie geologică compusă din numeroase stânci uriaşe, de forme spectaculoase, aşezate într-o mare dezordine


Peştera Muierii (Muierilor), jud. Gorj
Este prima peşteră electrificată din România.
Peştera Scărişoara sau Gheţarul de la Scărişoara, M-ţii Apuseni
Adăposteşte cel mai mare gheţar subteran din România. 
Chiar la intrare străjuieşte “Foca de gheaţă”. (imagine stânga) 
Peştera Urşilor - M-ţii Apuseni, pe teritoriul jud Bihor
Interiorul este spectaculos prin diversitatea de stalactite şi stalagmite, ca şi prin cantitatea impresionantă de urme şi fosile ale ursului de cavernă, dispărut în urmă cu 15 000 de ani.
Peştera Vântului, M-ţii Pădurea Craiului
(cea mai mare peşteră din România)


Focurile vii, com. Lopătari, jud Buzău  
(fenomen natural datorat emanaţiei de gaze naturale care ies la suprafaţă 
prin fisurile scoarţei terestre formând flăcări ce ard, aprinse fiind de razele solare) 
Lacul Sfânta Ana 
Lac vulcanic situat pe teritoriul judeţului Harghita, în apropiere de Tuşnad. 
Lacul Roşu
Este cel mai mare lac montan de baraj natural din România, situat lângă Cheile Bicazului la poalele muntelui Hăşmaşu Mare, în apropiere de oraşul Gheorghieni din jud. Harghita.
Lacul Şureanu
Numit şi “Iezerul Şureanu” este considerat cel mai frumos lac glaciar din România.
Barajul şi Lacul Vidraru
Lacul Vidraru este un lac de acumulare pe râul Argeş.
Drumul care trece pe barajul Vidraru este spectaculosul Transfăgărăşan. 
Dunărea la Cazane (un sector din Defileul Dunării la trecerea prin Munţii Carpaţi) 
Statuia regelui Decebal 
(Este sculptată într-o stâncă pe malul Dunării, în apropiere de oraşul Orşova. Este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa – 55 m.) 

M ă n ă s t i r i   d i n   B u c o v i n a
Unice în lume pentru picturile exterioare de o înaltă calitate artistică, picturi păstrate până în zilele noastre. Sunt renumite culorile: Albastrul de Voroneţ, Roşul de Humor şi Verdele de Arbore.
Mănăstirea Cozia văzută de pe celălalt mal al râului Olt
Este ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân. În 1882, Mihai Eminescu scria: “Cozia, unde e îmormântat Mircea I, cel mai mare domn al Ţării Româneşti, acela sub care ţara cuprindea amândouă malurile Dunării până-n mare, Cozia unde e îmormântată familia lui Mihai vodă Viteazul, un monument istoric ...”
Mănăstirea Curtea de Argeş
Este unul din cele mai celebre monumente de arhitectură din Ţara Românească zidită în timpul domniei lui Neagoe Basarab (1512-1521) care dorea o măreaţă mănăstire, menită să întreacă în frumuseţe tot ce se făcuse până atunci. Legenda spune că pentru a se putea construi această mănăstire, Meşterul Manole şi-a zidit soţia, Ana, între ziduri.
Mănăstirea Horezu
Cea mai de seamă ctitorie a domnitorului martir Constantin Brâncoveanu, fiind reprezentativă pentru stilul brâncovenesc.
Mănăstirea Bârsana, Maramureş
(Bisericile din Lemn din Maramureş sunt recunoscute pentru turlele înalte deasupra intării şi pentru acoperişul masiv.) 
Cimitirul Vesel din Săpânţa, jud. Maramureş
Este faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentând scene din viaţa şi ocupaţia persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanţe umoristice, persoanele respective.



Cetatea Neamţ
În poemul ”Muma lui Ştefan cel Mare”, poetul Dimitrie Bolintineanu prezintă momentul sosirii domnitorului la Cetatea Neamţ după Bătălia de la Valea Albă, unde fusese învins de turci. Mama domnitorului, aflată în cetate, refuză să-l primescă spunându-i:
“Dacă tu eşti Ştefan cu adevărar,              
Apoi tu aice fără biruinţă 
Nu poţi ca să intri cu a mea voinţă. 
 Du-te la oştire! Pentru ţară mori!
 Şi-ţi va fi mormântul coronat cu flori!”


Cetatea Bastionară Alba Carolina, Alba Iulia
Cetatea a fost construită între anii 1715-1738 la iniţiativa autorităţilor militare din Australia, având formă de stea, cu şapte bastioane. 
Scopul pentru care a fost construită a fost acela de a reprezenta un principal punct defensiv în Transilvania şi, în acelaşi timp, depozit de armament şi centru militar.
Castelul Peleş din Sinaia,
     reşedinţa de vară a regilor României, a fost construit la dorinţa regelui Carol I al României
Mausoleul eroilor de la Mărăşeşti
Este un monument dedicat eroilor din Primul Război Mondial - “Întru slava eroilor neamului”.
Mausoleul se află pe locul în care, în vara anului 1917, s-au desfăşurat luptele de la Mărăşeşti, soldate cu victoria trupelor române.







 Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”
Inagurat la 10 mai 1936 în prezenţa regelui Carol al II-lea a devenit una din cele mai mari atracţii turistice ale Bucureştiului.
Muzeul Naţional al Satului
este amplasat într-o admirabilă zonă verde, pe malul lacului Herăstrău.
Din Parcul Herăstrău există o poartă de acces în muzeu, Poarta Mioriţa. 
 Atunci când eşti la capătul puterilor, când nimic nu te mai motivează, nu-ţi mai înseninează gândurile, atunci când nu mai vezi prin negură frumuseţea zilelor, opreşte-te o clipă în aceste locuri. Deschide-ţi ochii şi inima în faţa peisajelor unice, închide în suflet cântecul cascadelor şi-al vântului hoinar.  Apoi te vei întoarce acasă, mai calm, mai optimist, mai plin de chef de viaţă.
Cu multumiri celei ce a creat pps-ul care m-a inspirat.